
Cu toţii ştim că pesticidele, E-urile etc. nu ne fac prea mult bine, însă de multe ori, lipsa unor informaţii detaliate legate de aceste subiecte ne face să nu le dăm suficientă importanţă şi să nu luăm măsuri în acest sens.
Ceea ce nu ştim ne poate face mult rău.
Conform unui nou studiu publicat în ediţia curentă a revistei “Environmental Health Perspectives” (Perspective privind sănătatea mediului), termenele de naştere sunt mai scurte şi copii se nasc mai mici atunci când mama este expusă la organofosfaţi (un tip comun de pesticide) în timpul sarcinii.
Espunerile prenatale la metaboliti de pesticide organofosfatice
Potrivit studiului, intitulat ”Asocierile expunerii prenatale la metaboliţi de pesticide organofosfatice, cu vârsta gestaţională şi greutatea la naştere”, în cazul femeilor gravide expuse la niveluri ridicate de organofosfaţi, bebeluşii s-au născut având o greutate cu 150gr mai mică, în comparaţie cu bebeluşii ai căror mămici au fost expuse doar la niveluri scăzute de toxine.
În plus, femeile expuse la niveluri ridicate de organofosfaţi nasc cu câteva zile mai devreme faţă de cele mai puţin expuse. În ciuda efectelor aparent neglijabile, cercetătorii sugerează că ar putea exista un impact major atunci când acestea sunt răspândite la milioane de copii.
Autorul studiului, Dr. Bruce Lanphear, om de ştiinţă de la Institutul de Cercetare Child & Family al Spitalului de Copii BC din Vancouver, British Columbia, a menţionat că, pentru o populaţie acestea ar însemna ”creşterea dramatică a numărului de copiii care sunt foarte mici” şi ar putea avea efecte profunde asupra ratei de naşteri premature.
Potrivit unui alt studiu realizat de cercetători de la Universitatea Berkeley, California şi publicat în aceeaşi revistă “Environmental Health Perspectives” în 2010 , copiii care sunt expuşi, în uter fiind, la pesticide organofosfatice sunt mult mai susceptibili de a dezvolta probleme de atenţie mai târziu, pe parcursul vieţii.
Cercetătorii au descoperit că , deşi până la vârsta de 3 ani s-a manifestat o conexiune slabă între problemele de atenţie şi expunerea prenatală la pesticide, deja la vârsta de cinci ani s-a observat o corelaţie semnificativă.
O concentraţie de zece ori mai mare de metaboliţi organofosfatici în urina unei viitoare mame a corespuns cu o creştere de 500% a riscului copilului ei de a fi diagnosticat cu tulburare de hiperactivitate şi deficit de atenţie (ADHD). O concentraţie mai mare de metaboliţi în urina unui copil a fost, de asemenea, corelată cu un risc crescut de diagnostic al tulburării, deşi nu la fel de puternic.
Pesticidele pot scadea IQ-ul copiilor
Şi asta nu este tot. Femeile expuse la niveluri ridicate de pesticide pe timpul sarcinii, vor avea copii cu un IQ mai scăzut, acestea fiind concluziile a trei studii diferite, două dintre ele realizate în New York, iar cel de-al treilea în Salinas, California.
Cercetările au durat aproape un deceniu, în care s-a urmărit nivelul acestui tip de pesticide la femeile însărcinate şi au fost testaţi aproape 1.000 de copii cu vârsta de până la nouă ani. Chiar dacă studiile au fost făcute separat, similaritatea rezultatelor este îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cît rezultatele sunt preluate din zone diferite.
Astfel, în cazul copiilor din California s-a arătat că la fiecare creştere de o zecime a nivelului de organofosfaţi, IQ-ul scădea cu 5,5 puncte. Cercetătorii din New York au descoperit că expunerea la organofosfaţi influenţează raţionamentul perceptual, o funcţie legată de abilităţile non-verbale de rezolvare a problemelor. Acest lucru se întamplă mai ales la copiii între 6 şi 9 ani. Cel de-al treilea studiu s-a axat pe un tip anume pe pesticide organofosfate, numite clorpirifos, care erau folosite la scară largă pentru combaterea gândacilor şi a termitelor, până a fost interzis în 2001. În cazul copiilor care au fost născuţi şi expuşi pe când substanţa se utiliza încă, s-a descoperit clar o scădere a IQ-ului, dar şi o memorie mai slabă.
Ce sunt şi cum acţionează organofosfaţii? Un grup de pesticide care funcţionează prin oprirea din lucru a unei enzime- cheie în sistemul nervos (colinesteraza). Când se întâmplă acest lucru, un neurotransmiţător numit acetilcolina nu mai poate fi controlat în mod adecvat, ceea ce face ca impulsurile nervoase sa rămâna active mai mult timp decât ar fi normal. Acest fapt supra-stimulează nervii şi muschii, iar rezultatele în simptome ar fi slăbiciune şi paralizie musculară. Pesticidele organofosfatice ucid insecte, prin perturbarea creierului şi sistemului nervos al acestora, însă ele pot afecta, de asemenea, creierul şi sistemul nervos de la animale şi la om (acesta fiind si motivul pentru care au fost utilizate ca toxine nervoase în dezvoltarea de arme în timpul celui de-al doilea război mondial)
Ce sunt metaboliţii? Sunt produse de descompunere care se formează atunci când un pesticid este utilizat în mediul înconjurător şi se amestecă cu aer, apă, sol sau organisme vii. De multe ori, metabolitul este mai periculos decât pesticidul-mamă.
Un anumit grad de expunere la pesticide, chiar şi a viitoarelor mămici, mult mai grijulii cu ele însele, dar şi cu puişorul din burtică, este inevitabil, însă alte expuneri pot fi evitate. Cea mai mare expunere la aceste chimicale, în zilele noastre, se produce, cel mai probabil, prin consumul de alimente tratate cu pesticide. Ca un prim sfat, experţii recomandă spălarea cât mai temeinică a alimentelor, sub jet de apă, folosind soluţii non-toxice, organice sau preparate în casă:
Reţetă: o cană de apă, o cană de oţet, o lingură de bicarbonat de sodiu şi zeama de la jumătate de lămâie – fie se stropesc legumele şi fructele cu aceasta soluţie şi se lasă vreo 15 min sa acţioneze, fie se spală chiar în această solutie, clătindu-se ulterior cu apă,
Noi vă mai propunem şi o soluţie non-poluantă, non-toxică, perfectă pentru îndepărtarea pesticidelor şi chimicalelor rezistente la apă – ale cărei ingrediente sunt apa purificată, acidul citric şi surfectant amfoteric pe bază de cocos.
Ce altceva ar mai fi de făcut? Evitaţi, pe cât posibil, să cumpăraţi fructe şi legume de la supermarket şi căutaţi să găsiţi la piaţă, prin cunoştinţe, persoane de încredere care să nu folosească astfel de substanţe chimice dăunătoare nouă şi mediului înconjurător, care să vă furnizeze toate cele necesare.