Vasele de gătit emailate. O alegere pentru sănătate

vase-emailate

De ce considerăm emailul ca fiind cel mai sănătos material pentru vasele de gătit? Din foarte multe motive.

Vasele de gătit emailate combină o tigaie grea metalică, de obicei, din fontă, cu un strat din smalţ ceramic, o glazură sticloasă emailată. Email, creat din praf de sticlă, este ars la temperaturi ridicate şi creează un strat neted, greu, care este aproape imposibil de distrus. Fonta este un conductor foarte bun de căldură, ceea ce îl face o alegere excelentă pentru gătit. Complet antibacterian, complet inert dacă este intact, indiferent de temperatura la care se găteşte.

Emailarea păstrează cele mai bune caracteristici ale fontei, eliminând în acelaşi timp unele dintre  cele mai frustrante aspecte ale lucrului cu acest metal temperamental.

  • un transfer mai bun de căldură
  • nu reacţionează cu niciun tip de aliment
  • uşor de curăţat şi sterilizat prin fierbere; în cazul în care un aliment se lipeste cu încăpăţânare de vas, se elimina folosind un detergent de vase blând şi un burete de spălat din plastic sau nylon
  • suprafaţă anti-aderentă
  • pot fi folosite la foc mic sau mare o perioadă îndelungată în timp, fără a-şi pierde proprietăţile anti-aderente, spre deosebire de stratul de teflon
  • nu reacţionează cu alimentele
  • greutate – mare stabilitate pe elementul de încălzire, risc minim de răsturnare a recipientului
  • sunt sigure pentru utilizarea în orice tip de cuptor – convenţional sau pe inducţie
  • nu reţin resturi alimentare sau mirosuri
  • nu afectează aroma şi gustul mâncării în timpul gătirii

De reţinut! Vasele emailate sunt vulnerabile la schimbările bruşte de temperatură, se recomandă a se spăla numai după răcirea completă.

Şi, încă un plus pentru ele, vasele de gătit emailate sunt foarte atractiv şi se găsesc într-o mare varietate de culori vesele, luminoase!

Cum sa fac un ceai chinezesc

Ceaiul chinezesc are o lunga traditie in cultura chinezeasca, acesta fiind utilizat atat in medicina cat si in bucataria chinezeasca. Ceaiul chinezesc este cunoscut pentru puterea lui tamaduitoare fiind extrem de bun pentru sanatate: pentru logevitate si pentru reducerea grasimii si colesterolului din corp. Pentru a face un cheai chinezesc ai nevoie de apa de cea mai buna calitate. Pe vremuri se folosea apa de izvor, apa de rau si cea de fantana; astazi se foloseste apa de la robinet, filtrata si fiarta.

Cum sa fac un ceai chinezesc: umple o treime din ceainic cu frunze de ceai, toarna apa fierbinte in ceainic, las-o 1-2 minute dupa care scurge apa repede avand grija ca frunzele sa ramana in ceainic. Scopul acestei operatiuni este de a curata frunzele inainte de a face si bea ceaiul.

Toarna din nou apa fierbinte in ceainic peste frunzele de ceai, acum curate, apoi asteapta aproximativ 2-5 minute astfel incat gustul frunzelor sa se amestece cu apa fierbinte; frunzele, in functie de tipul de ceai (ceai negru, ceai verde, ceai rosu, ceai alb, ceai galben), au diferite culori.

In timp ce torni ceaiul usor in cesti misca ceainicul de jur imprejurul cestii. In cultura cineza copiii sunt, de obicei, cei care toarna ceaiul servind intai bunicul sau bunica; acest lucru arata politetea, respectul si buna crestere. In societatea chineza respectul pentru cei in varsta este o prioritate.

 Ne-am documentat despre grăsimile hidrogenate

grăsimile-hidrogenate

Verdictul este clar: Niciun avantaj pentru sănătatea noastră! Poate doar pentru conturile producătorilor industriali..

Primul aspect de lămurit – ce sunt grăsimile hidrogenate? Sunt grăsimi provenite din uleiuri vegetale cărora, printr-un proces tehnologic aplicat la nivel industrial, li se adaugă hidrogen. Altfel spus, o grăsime polinesaturată (ex. uleiul de floarea-soarelui) este transformată prin hidrogenare într-o grăsime saturată, asemănătoare celei animale, dar obţinută în mod artificial (margarina).

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, untul se găsea tot mai greu. O echipă de cercetători americani porniţi pe căpătuială a avut atunci ideea de a fabrica un produs asemănător cu untul, pornind de la unele uleiuri vegetale, precum cele de floarea-soarelui, de soia sau de rapiţă.

Ei au încălzit uleiurile vegetale la 150 de grade C şi le-au adăugat hidrogen (!!!) în prezenţa unor catalizatori de nichel (!!!), ca să se întărească. A fost obţinut un produs alb, asemănător cu untul la consistenţă şi cu… plasticul (!!!) la structura moleculară. Produsul a fost denumit… margarină şi are singurul avantaj că… se poate întinde pe pâine.

Despre grasimile hidrogenate

În timp, margarina a fost „îmbunătăţită“, citeşte otrăvită, cu coloranţi, arome şi vitamine sintetice, mai nou cu aromatizanţi artificiali, care o fac să miroasă a lapte mai tare decât laptele.

La fel ca şi folosirea substanţelor nocive atât de des întâlnite în produsele cosmetice, prin utilizarea grăsimilor hidrogenate în numeroasele alimente procesate industrial, producătorii reuşesc să mărească durata de valabilitate a acestora, fără costuri prea mari, ceea ce înseamnă, evident, şi un preţ mai scăzut la raft.

În plus, prin adăugarea lor, alimentele îşi păstrează aspectul proaspăt mai mult timp, cele cremoase devenind şi mai cremoase, cele crocante, şi mai crocante. Ba chiar şi senzaţia de uleios a alimentelor se diminuează considerabil.

Până aici nu am fost prea convingătoare în ceea ce priveşte nocivitatea grăsimilor hidrogenate, aş crede eu.

Să amintim atunci şi de faptul că grăsimile hidrogenate nu fac parte din categoria lipidelor esenţiale, şi ele nu numai că pot creşte nivelul fracţiunii LDL a colesterolului (cea cu efecte negative asupra sistemului cardiovascular), dar scad  şi fracţiunea HDL (cea cu efecte protectoare).

Prin aceste efecte combinate, grăsimile trans, nesaturate, cresc mult mai mult decât grăsimile de origine animală riscul de apariţie a unor boli cardiovasculare. Nici bolile neurodegenerative nu par să fie lipsite de asocierea cu consumul de acizi graşi TRANS (generaţi în procesul de hidrogenare).

Prăjiturele, fursecuri, popcorn, chipsuri, snacksuri, biscuti, bomboane, ciocolata, produse de patiserie, unele sortimente de pâine, margarină, maioneze etc., toate conţin “grăsimi vegetale hidrogenate sau parţial hidrogenate.

Această listă este pentru a ne da seama la ce trebuie să renunţăm, în ce fel să ne schimbăm stilul alimentar, înainte de a ne slăbi definitiv şi iremediabil sistemul imunitar.

Ce e de făcut, pe scurt?

Citeşte întotdeauna etichetele produselor! Realizează că este mai mult decât necesar să ne dezvoltăm cultura nutriţională, atât pe a noastră, cât şi pe a celor mici.

Grijă pentru mămici şi burtici

cum-ai-grija-de-burtica

Cu toţii ştim că pesticidele, E-urile etc. nu ne fac prea mult bine, însă de multe ori, lipsa unor informaţii detaliate legate de aceste subiecte ne face să nu le dăm suficientă importanţă şi să nu luăm măsuri în acest sens.

Ceea ce nu ştim ne poate face mult rău.

Conform unui nou studiu publicat în ediţia curentă a revistei “Environmental Health Perspectives” (Perspective privind sănătatea mediului), termenele de naştere sunt mai scurte şi copii se nasc mai mici atunci când mama este expusă la organofosfaţi (un tip comun de pesticide) în timpul sarcinii.

Espunerile prenatale la metaboliti de pesticide organofosfatice

Potrivit studiului, intitulat ”Asocierile expunerii prenatale la metaboliţi de pesticide organofosfatice, cu vârsta gestaţională şi greutatea la naştere”, în cazul femeilor gravide expuse la niveluri ridicate de organofosfaţi, bebeluşii s-au născut având o greutate cu 150gr mai mică, în comparaţie cu bebeluşii ai căror mămici au fost expuse doar la niveluri scăzute de toxine.

În plus, femeile expuse la niveluri ridicate de organofosfaţi nasc cu câteva zile mai devreme faţă de cele mai puţin expuse. În ciuda efectelor aparent neglijabile, cercetătorii sugerează că ar putea exista un impact major atunci când acestea sunt răspândite la milioane de copii.

Autorul studiului, Dr. Bruce Lanphear, om de ştiinţă de la  Institutul de Cercetare Child & Family al Spitalului de Copii BC din Vancouver, British Columbia, a menţionat că, pentru o populaţie acestea ar însemna ”creşterea dramatică a numărului de copiii care sunt foarte mici” şi ar putea avea efecte profunde asupra ratei de naşteri premature.

Potrivit unui alt studiu realizat de cercetători de la Universitatea Berkeley, California şi publicat în aceeaşi revistă “Environmental Health Perspectives” în 2010 , copiii care sunt expuşi, în uter fiind, la pesticide organofosfatice sunt mult mai susceptibili de a dezvolta probleme de atenţie mai târziu, pe parcursul vieţii.

Cercetătorii au descoperit că , deşi până la vârsta de 3 ani s-a manifestat o conexiune slabă între problemele de atenţie şi expunerea prenatală la pesticide, deja la vârsta de cinci ani s-a observat o corelaţie semnificativă.

O concentraţie de zece ori mai mare de metaboliţi organofosfatici în urina unei viitoare mame a corespuns cu o creştere de 500% a riscului copilului ei de a fi diagnosticat cu tulburare de hiperactivitate şi deficit de atenţie (ADHD). O concentraţie mai mare de metaboliţi în urina unui copil a fost, de asemenea, corelată cu un risc crescut de diagnostic al tulburării, deşi nu la fel de puternic.

Pesticidele pot scadea IQ-ul copiilor

Şi asta nu este tot. Femeile expuse la niveluri ridicate de pesticide pe timpul sarcinii, vor avea copii cu un IQ mai scăzut, acestea fiind concluziile a trei studii diferite, două dintre ele realizate în New York, iar cel de-al treilea în Salinas, California.

grija-pentru-burtici

Cercetările au durat aproape un deceniu, în care s-a urmărit nivelul acestui tip de pesticide la femeile însărcinate şi au fost testaţi aproape 1.000 de copii cu vârsta de până la nouă ani. Chiar dacă studiile au fost făcute separat, similaritatea rezultatelor este îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cît rezultatele sunt preluate din zone diferite.

Astfel, în cazul copiilor din California s-a arătat că la fiecare creştere de o zecime a nivelului de organofosfaţi, IQ-ul scădea cu 5,5 puncte. Cercetătorii din New York au descoperit că expunerea la organofosfaţi influenţează raţionamentul perceptual, o funcţie legată de abilităţile non-verbale de rezolvare a problemelor. Acest lucru se întamplă mai ales la copiii între 6 şi 9 ani. Cel de-al treilea studiu s-a axat pe un tip anume pe pesticide organofosfate, numite clorpirifos, care erau folosite la scară largă pentru combaterea gândacilor şi a termitelor, până a fost interzis în 2001. În cazul copiilor care au fost născuţi şi expuşi pe când substanţa se utiliza încă, s-a descoperit clar o scădere a IQ-ului, dar şi o memorie mai slabă.

Ce sunt şi cum acţionează organofosfaţii? Un grup de pesticide care funcţionează prin oprirea din lucru a unei enzime- cheie în sistemul nervos (colinesteraza). Când se întâmplă acest lucru, un neurotransmiţător numit acetilcolina nu mai poate fi controlat în mod adecvat, ceea ce face ca  impulsurile nervoase sa rămâna active mai mult timp decât ar fi normal. Acest fapt supra-stimulează nervii şi muschii, iar rezultatele în simptome ar fi slăbiciune şi paralizie musculară. Pesticidele organofosfatice ucid insecte, prin perturbarea creierului şi sistemului nervos al acestora, însă ele pot afecta, de asemenea, creierul şi sistemul nervos de la animale şi la om (acesta fiind si motivul pentru care au fost utilizate ca toxine nervoase în dezvoltarea de arme în timpul celui de-al doilea război mondial)

Ce sunt metaboliţii? Sunt produse de descompunere care se formează atunci când un pesticid este utilizat în mediul înconjurător şi se amestecă cu aer, apă, sol sau organisme vii. De multe ori, metabolitul este mai periculos decât pesticidul-mamă.

Un anumit grad de expunere la pesticide, chiar şi a viitoarelor mămici, mult mai grijulii cu ele însele, dar şi cu puişorul din burtică, este inevitabil, însă alte expuneri pot fi evitate. Cea mai mare expunere la aceste chimicale, în zilele noastre, se produce, cel mai probabil, prin consumul de alimente tratate cu pesticide. Ca un prim sfat, experţii recomandă spălarea cât mai temeinică a alimentelor, sub jet de apă, folosind soluţii non-toxice, organice sau preparate în casă:

Reţetă: o cană de apă, o cană de oţet, o lingură de bicarbonat de sodiu şi zeama de la jumătate de lămâie – fie se stropesc legumele şi fructele cu aceasta soluţie şi se lasă vreo 15 min sa acţioneze, fie se spală chiar în această solutie, clătindu-se ulterior cu apă,

Noi vă mai propunem şi o soluţie non-poluantă, non-toxică, perfectă pentru îndepărtarea pesticidelor şi chimicalelor rezistente la apă – ale cărei ingrediente sunt apa purificată, acidul citric şi surfectant amfoteric pe bază de cocos.

Ce altceva ar mai fi de făcut? Evitaţi, pe cât posibil, să cumpăraţi fructe şi legume de la supermarket şi căutaţi să găsiţi la piaţă, prin cunoştinţe, persoane de încredere care să nu folosească astfel de substanţe chimice dăunătoare nouă şi mediului înconjurător, care să vă furnizeze toate cele necesare.

Să dărâmăm niște mituri despre terapii

mituri-despre-terapii

Să dărâmăm niște mituri despre terapii. Ce ziceti?! ZEM Center va implini curand 4 ani de activitate si poate e momentul sa spunem unele lucruri pe care voi le asteptati…

Posibile raspunsuri la intrebarile voastre, care au revenit iar si iar pe parcursul acestor ani in care echipa ZEM Center a incercat sa ajute familiile sa isi ingrijeasca sanatatea (si) prin intermediul terapiilor complementare, si sa dea importanta cuvenita si preventiei, nu numai tratarii bolilor deja instalate…

Sa daramam deci, niste mituri!

1. Mitul rezultatelor imediate

Sunt voci care sustin ca starea lor de sanatate s-a schimbat dupa prima sedinta de terapie.

E posibil, mai ales in cazul organismelor tinere si foarte tinere (bebelusi), care, necărând cu ele boli cronice, dispun de rezerve de resurse interne mari.

Cateva precizari, totusi: pentru ca efectul sa fie de durata, nu este de ajuns o sedinta. Tratamentul trebuie sa fie complet, ca in cazul oricarui alt tratament „chiar daca te simti bine, continua pana inchei perioada recomandata”.

Mitul acesta al rezultatelor imediate, dupa prima sedinta de terapie Bowen de exemplu, are un efect pervers: oamenii apeland la terapie de multe ori ca ultima solutie, isi vor fi epuizat deja rezervele fizice, de rabdare si poate chiar de speranta si rabufnesc: „bine, dar chiar asa, fara nicio imbunatatire dupa prima sedinta?!?”‘

Da, se poate. Daca corpul nu are resurse sa lucreze pentru vindecare, el va mai astepta incercand sa si le refaca, stimulat de terapeut. „Rabdarea” si parcurgerea unei perioade complete de tratament sunt cuvintele cheie!

Tot la mitul rezultatelor imediate intra si recomandarea: aveti grija cum va alegeti terapeutul.

Chiar daca toti terapeutii sunt acreditati (de ex. terapeutii Bowen de Academia Bowen din Australia) si teoretic nu au cum sa dea gres aplicand aceleasi proceduri, diferenta poate interveni din nivelul de instruire (daca e incepator sau avansat) care ii permite cunoasterea mai multor proceduri si conceperea si aplicarea de scheme terapeutice mai bune, personalizate pentru fiecare pacient.

Nu de putine ori pacientii ne-au spus: „ce bine ca am venit la dvs. pt ca inainte am facut zece sedinte la un alt terapeut, fara niciun rezultat iar acum am reactii dupa fiecare sedinta de terapie”.

2. Mitul terapiei la domiciliu

Fara a supara pe nimeni, noi cei din echipa ZEM Center facem terapie la domiciliu foarte rar si doar in cazuri extreme (cand persoana este imobilizata la pat sau are o tulburare emotionala din cauza careia o schimbare a mediului familiar ar cauza mai multe probleme).

Consideram ca nu este profesional sa facem terapie in spatii care nu sunt amenajate special pentru asa ceva (patul de acasa este diferit fata de patul de cabinet).

Si in plus, nici pacientul insusi nu are de castigat primind acasa terapia, pentru ca tocmai deplasarea lui la cabinet si iesirea din starea initiala pot crea efecte pozitive!

Nu in ultimul rand, pentru a putea atinge starea de relaxare profunda necesara procesului de vindecare este important ca pacientul sa nu fie distras de nimic, in timpul terapiei (cum s-ar intampla, cel mai probabil, acasa)

3. Mitul efectelor secundare

Terapiile manuale si energetice actioneaza, toate, pe acelasi principiu: stimularea corpului pentru a-si canaliza toate resursele in procesul de vindecare a zonei cu probleme.

Organismul uman este setat pentru viata!..si nu isi va face rau singur. Niciun terapeut nu ar putea determina asa ceva.

O precizare importanta: in functie de cat de „incarcat” e organismul, de cate afectiuni cronice duce cu el, raspunsul la terapie poate fi mai lent sau mai rapid (aici intra copiii) si poate include, mai ales dupa primele sedinte: ameteli, dureri usoare de cap (semnal al detoxifierii), caldura si chiar durere usor intensificata in zonele cu traume (ex: genunchi, spate s.a.), intensificarea tusei sau a starii de agitatie etc.

Simptomele intensificate in prima faza se vor diminua treptat si vor disparea in urmatoarele 2-3 zile dupa sedinta de terapie. Dar este esentiala rabdarea si continuarea tratamentului pana la capat si apoi, sedinte de intretinere o data la 1-2 luni.

De subliniat: terapiile manuale si/sau energetice nu trebuie urmate in paralel.

Riscul este ca organismul, preluand mesaje din doua sau mai multe surse diferite, sa fie „buimacit” iar efectele terapiilor sa se anuleze reciproc (alt risc nu exista)

4. Mitul colicilor si al durerilor de spate

Terapia Bowen functioneaza foarte bine in tratarea colicilor la bebelusi si a durerilor de spate ale parintilor lor. Aceasta informatie apare mereu si mereu in spatiul public dar este insa doar un varf de lance, este acel mesaj care a fost retinut de cei mai multi dintre voi.

Dar noi va spunem ca beneficiile terapiei Bowen si a terapiilor complementare in general, sunt multiple si foarte la indemana, atat din prisma faptului ca este ceva noninvaziv (nu doare nimic!), cat si din punct de vedere financiar (o sedinta de terapie este mai ieftina decat muuuulte din medicamente).

Apoi, deloc de neglijat: terapia Bowen nu are efecte secundare, asa cum au medicamentele!

Mai exact, când este de ajutor Terapia Bowen:

  • afecțiuni respiratorii (bronșite, astm)
  • probleme articulare
  • afecțiuni ale organelor interne
  • dereglări hohormonale
  • stres și oboseală cronică… și în multe alte afecțiuni!

Pe perioada graviditatii, contributia terapiei Bowen la mentinerea starii de bine si de echilibru a viitoarei mamici este importanta.

Daca gravida merge la sedintele de Bowen regulat (nu mai mult de 1 data pe saptamana), are toate sansele sa evite:

  •   starile de rau
  •   acumularea apei in exces si umflarea mainilor si picioarelor
  •   diabetul de sarcina
  •   hipertensiunea de sarcina etc.

Asistenta cu ajutorul tehnicii terapeutice Bowen merge si mai departe, putandu-se aplica: procedura de pregatire pentru nasterea naturala, pentru stimularea lactatiei, refacerea mai rapida dupa nastere s.a.

Si pentru bebelusi si copii exista proceduri Bowen pentru a trata probleme precum:

  • lipsa de somn, neliniste si agitatie
  • colici
  • canal lacrimal infundat
  • constipatie
  • displazia de sold
  • raceli, viroze, traheo-bronsite, pneumonii
  • alergii, astm
  • autism, ADD/ADHD, deficit de crestere, disfunctii motorii, de vorbire
  • pregatire pre-operatorie, recuperare post-operatorie
  • pregatire pre-vaccinare, reechilibrare post-vaccinare
  • enurezis
  • paralizii
  • diabet, disfunctii renale, afectiuni ale inimii
  • stres, depresie, anxietate, atacuri de panica
  • imunitate scazuta s.a.

Concluzie

In concluzie: dacă si tu simți nereguli la nivelul intregului corp, merita sa te programezi pentru o sedinta de terapie.

Te poate reechilibra fizic si emotional, indiferent de varsta si problemele de sanatate si iti poate aduce un plus important de energie in viata de zi cu zi!

Vă doresc, fiecăruia dintre voi, multă sănătate!

Copyright Cosmina Blog 2022
Shale theme by Siteturner